duminică, 21 martie 2010

drum nou.

Trăim in trecut
Mult prea legaţi de vremuri apuse.
Lucruri grele
Ce apasă inimile noastre
Si le trag tot mai jos.

Nu vrem sa renunţam la povara,
Ne`am obişnuit sa mergem cu ea,
Parca face parte din viata noastră.
O tot purtam pe calea noastră.

Nu am invatat ca vom avea drumuri,
Numai daca vom calca pe ele

Tu iţi ti povara strâns de tine,
Ii poţi da drumul, dar nu vrei.
când satan iţi aduce aminte de trecutul tău,
aminteşte`i si tu de viitorul lui.

Eliberează`te!
Ridica`ti privirea înspre cer,
Respira adânc,
Lasă lacrima din suflet sa cada,
Si porneşte pe Noul Drum…

marți, 16 martie 2010

de ce tipam?

"Intr-o zi,un intelept din India puse urmatoarea intrebare discipolilor sai:


-De ce tipa oamenii cand sunt suparati?


-Tipam deoarece ne pierdem calmul,zise unul dintre ei.


-Dar de ce sa tipi, atunci cand cealalta persoana e chiar langa tine? inreba din nou inteleptul


-Pai,tipam ca sa fim siguri ca celalalt ne aude,incerca un alt discipol.


Maestrul intreba din nou:


-Totusi,nu s-ar putea sa vorbim mai incet, cu voce joasa?


Nici unul dintre raspunsurile primite nu-l multumi pe intelept.

Atunci el ii lamuri:


-Stiti de ce tipam unul la altul cand suntem suparati? Adevarul e ca, atunci cand doua persoane se cearta, inimile lor se distanteaza foarte mult. Pentru a acoperi aceasta distanta,ei trebuie sa strige, ca sa se poata auzi unul pe celalalt. Cu cat sunt mai suparati,cu atat mai tare trebuie sa strige,din cauza distantei si mai mari. Pe de alta parte, ce se petrece atunci cand doua fiinte sunt indragostite? Ele nu tipa deloc. Vorbesc incetisor,suav. De ce? Fiindca inimile lor sunt foarte apropiate. Distanta dintre ele este foarte mica. Uneori, inimile lor sunt atat de aproape, ca nici nu mai vorbesc,doar soptesc,murmura. Iar atunci cand iubirea e si mai intensa, nu mai e nevoie nici macar sa sopteasca, ajunge doar sa se priveasca si inimile lor se inteleg. Asta se petrece atunci cand doua fiinte care se iubesc, au inimile apropiate.


In final,inteleptul concluziona, zicand:


-Cand discutati, nu lasati ca inimile voastre sa se separe una de cealalta,nu rostiti cuvinte care sa va indeparteze si mai mult, caci va veni o zi in care distanta va fi atat de mare, incat inimile voastre nu vor mai gasi drumul de intoarcere."


Mahatma Ghandi

marți, 9 martie 2010

oare?

Rasare un soare.
Undeva intr-o lume apusa,
ratacita de toti.

Undeva, au ramas doar doi,
Doar tu si cu mine
Luand pamandul la cutreierat ,
Pas cu pas.
Dar prea tarziu am realizat ca am pornit in directii opuse.

Tu in lumea ta,
Ti`ai colorata`o
ai zambit si ai creat`o in asa fel,
incat ai uitat de noi,
ai uitat de mine.

Acum se naste din nou intrebarea:
De ce?!...
Eu mi`am creat lumea`n jurul tau,
Erai universul meu,
Acum m`ai lasat fara ele,
ai fugit departe,
Fara a mai arunca nici`o privire inapoi.
Ai lasat doar umbre si lacrimi in lumea mea.

Ai plecat,
e prea tarziu sa te mai strig acum...
Nu mai vrei sa ma auzi.
Ratacesti, sau poate eu ratacesc.

Cine poate sti oare unde ne va duce viata,
vei fi fericita asa oare?
Vei zambi cand vei merge cu el de mana?
Te va face sa fii tu?
Te voi vedea fericita ?
Oare…

A disparut intreaga noastra lume?
Ai sters`o, aruncat`o intr-un cos,
o mare a uitarii...

mi`e dor de lumea ta,
lumea noastra plina de culoare...
Sa renunt de tot la ea?
A fost acesta sfarsitul ?

Daca ai fi in mintea mea,
de mi`ai cunoaste gandurile si inima,
Ai ramane pe veci lipita de ele,
va veti iubi si umple viata asa cum am visat la ea.

sâmbătă, 6 martie 2010

glasul pianului.


Un pian?
Singur in noapte
Ramane glasul ce ma alina
Strabatand intunericul aspru.
Pianul isi face loc printre ganduri,

Un vis cantat,
Poate unul neimplinit.
Poate o fuga de trecut,
Atat de necunoscut.

Dar maine? Da, maine unde voi mai fi?
Dar.. fi`voi eu maine,
Dar.. poate fi`va prea tarziu…

multa rugină.


Cu viata ta, care pare atat de invechita.
S`au tot pus pe ea,
Odata cu anii ce`au trecut,
Zeci si sute de ganduri,
Pete gri, mii , unele chiar care sunt inca vii.

Cand ai incheiat ziua,
Te`ai inchis in camera,
Te gandesti ca`n asta zi,
Viata ta.. a fost buna, rea?

Si daca… daca oare,
La noapte, sfarsitul vine.
Te`ai gandit,
Cu viata ta, buna sau rea,
Unde vei merge tu oare?

ce`ar fi daca...

Daca moartea ar fi un gandac.

Ai merge pe strada,
Imbracat la patru ace
Dar de`odata,
Un strain calator te`ar opri si...:
- imi permiteti?
Si cu doua degete intinse
Ar lua dupa gulerul hainei tale,
Un gandac.
Da.. l`ar strivi sub talpa pantofului.
Si gata!!

Dar vezi dumneata, draga domnule,
moartea, aceasta necunoscuta a vietii,
Nu-i doar un gandac ce`l poti strivi oricand
Nu o poti da afara,
pune la usa, in asteptare
cand ea vine , SAH MAT– s`a terminat!
Hahahaha….

plecat.

De ce inca ratacesc
Cautandu`te in gol.
Parca exact in locul de unde ai plecat lasand acel gol…

Dar, de ce ai plecat fara sa spui nimic?
Te vedeam in umbra,
Cum usor, pasii tai se`ndepartau,
Te strigam , te strigam mereu,
Dar urechile tale le saruta altcineva..
Erai departe.. eram in noapte.

Si acum stau sa te caut,
Ratacind in miez de noapte
Pe mii de strazi pustii,
Plang, si te astept din nou sa vii.

concluzie.

ăă,iar fara multe vorbe,
multumesc celor care au votat,
celor care au lasat comm,
celor care m`au batut,
si m`au certat..

se pare ca... voi mai ramane in "lumea" ce mi`am creat`o